În cătunul Angofa de lângă Sighişoara, fermierul şi arbitrul european Mircea Ţânţ duce o luptă continuă pentru protejarea singurei rase avicole autohtone recunoscute internaţional: Gât Golaş de Transilvania.

Deşi originile genetice ale rasei s-ar trage din vechea Persie, consacrarea sa europeană a început în Transilvania.

  • 1875: Două crescătoare din Dumbrăveni şi Albeşti au dus primele exemplare la Expoziţia de la Viena.
  • 1880–1900: Rasa a fost prezentată cu succes la Paris şi Londra, cucerind Europa sub steagul Austro-Ungariei.
  • Prezent: Asociaţia Crescătorilor de Gât Golaş din România numără 48 de membri, protejând efective valoroase împotriva extincţiei cauzate de hibrizii industriali.

Anatomie şi avantaje în gospodărie

Gâtul golaş este dat de distribuţia penajului pe benzi epidermice (pterile), lăsând zone de piele liberă (apterii). Acest detaliu anatomic aduce avantaje clare:

  1. Curăţare uşoară: Absenţa penajului complet face ca pasărea să se cureţe rapid după sacrificare.
  2. Precocitate: Puicuţele încep ouatul devreme, de la doar 4 luni.
  3. Calitate: Carnea este extrem de fragedă şi gustoasă.
  4. Temperament: Păsările sunt temperamentale şi rebele, noul efectiv având tendinţa de a domina curtea.

Performanţă europeană din Angofa

La ferma din Angofa, Mircea Ţânţ îngrijeşte un nucleu de 146 de exemplare din trei varietăţi: neagră (cea mai robustă), albă şi barată.

În palmaresul fermierului se află o Campioană Europeană (titlu obţinut la Nitra) şi o Campioană Internaţională din varietatea neagră. Fiind unul dintre cei 5 arbitri de rang european din România, Sighişoreanul evaluează păsările pe baza fişelor stricte de conformitate la competiţii de profil, cum a fost şi cea de la Trencin (2026).

Prin expoziţii, arbitraje şi selecţie riguroasă, crescătorii din Sighişoara asigură continuitatea unei rase care face parte din identitatea şi patrimoniul genetic al ţării.

MS / agerpres.ro