În comuna mureșeană Lunca Bradului, o așezare pitorească din Defileul Toplița-Deda, solidaritatea și iubirea de aproape nu sunt doar concepte abstracte, ci fapte zilnice. Așa cum relata într-un reportaj special realizat de Marcela German la Radio România Actualităţi, generozitatea are un nume binecunoscut local: preotul ortodox Vasile Sorin Burian.

De mai bine de 20 de ani, timp în care sute de copii și bătrâni au trecut prin momente de grea încercare, parohia condusă de el a devenit un liman de salvare. Sute de elevi au crescut de-a lungul timpului cu o masă caldă zilnică, gătită de o localnică din donațiile credincioșilor și oferită cu dragoste de familia părintelui.

O misiune continuă, adaptată la nevoile satului de munte

Detaliile acestei impresionante povești de viață scoate în evidență o realitate dură a satelor izolate. Părintele Vasile Sorin Burian își amintește cum a pornit totul, observând că mulți dintre localnici abia dacă mâncau o dată pe zi: un biscuit, o eugenie sau o bucată de pâine cu dulceață. Mâncarea caldă era o raritate. Într-o mărturisire emoționantă consemnată agerpres.ro, preotul povestește cum a primit odată paste făinoase din Italia și, când le-a dat copiilor, aceștia au refuzat uimiți: „Noi nu mâncăm de astea. Tata și mama n-au bani să cumpere. Noi mâncăm picioci (cartofi) și fasole”. Atunci, spune părintele, s-a cutremurat și a înțeles că sprijinul trebuie să fie adaptat exact la specificul și tradițiile locului, ciorba caldă rămânând baza sprijinului alimentar.

De la școală, la bătrânii nedeplasabili

În această toamnă, odată ce școala locală a intrat sub umbrela Programului Național „Masă sănătoasă”, atenția familiei părintelui și a voluntarilor s-a extins și s-a reorientat cu aplecare spre alți nevoiași ai satelor de munte – bătrâni singuratici, bolnavi sau persoane cu venituri extrem de mici, a subliniat Radio România Actualităţi.

De aproximativ un deceniu, sprijinul a căpătat o formă logistică și mai personală: părintele Vasile Sorin Burian urcă frecvent la volan pentru a livra personal pachetele cu mâncare caldă și produse de strictă necesitate direct la pragul caselor unde bătrânii nedeplasabili își duc veacul în singurătate și lipsuri greu de imaginat, conform relatărilor agerpres.ro. Pe lângă hrană, omul Bisericii are mereu pregătită și o vorbă bună, capabilă să aline orice suferință.

Întrebat cum reușește să facă față unui volum atât de mare de muncă și oboselii acumulate în două decenii, părintele a oferit un răspuns memorabil:

„Mă simt fericit. E toată bucuria mea. Nu-mi trebuie nimic altceva decât să-i văd că sunt bine – ei, copiii și bătrânii. […] Fapta bună făcută rămâne faptă bună.”

Această operă filantropică de amploare n-ar fi fost posibilă fără sprijinul constant al parohiilor de pe întreaga Vale a Mureșului, care s-au mobilizat exemplar de fiecare dată când a fost nevoie.

Exemplul preotului Vasile Sorin Burian rămâne un model luminos de implicare civică și umanitară, un reper moral care ar putea și ar trebui să fie urmat în cât mai multe comunități vulnerabile din România.

MS / agerpres.ro / Radio România Actualităţi