Câți angajați avea Securitatea lui Ceaușescu în Mureș: 165 de securiști vegheau Mureșul în ultimul an întreg de comunism. Unul din șase era femeie

Documente publicate luni de CNSAS arată, pentru prima dată, dimensiunea exactă a aparatului de represiune în septembrie 1988. Inspectoratul Județean de Securitate Mureș avea 165 de cadre active, peste media națională pe județ.

La sfârșitul anilor ’80, în timp ce Securitatea ajunsese să însemne aproape 15.000 de angajați la nivel național, Mureșul era supravegheat de 165 de ofițeri, subofițeri și personal civil încadrat în Inspectoratul Județean de Securitate. Cifra apare în tabloul complet al efectivelor Departamentului Securității Statului (DSS), publicat luni, în premieră, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Dintre cei 165 de angajați, 138 erau bărbați și 27 femei — o proporție feminină de circa 16%, ușor peste media pe întreg aparatul de Securitate.

Un județ „de mijloc”, dar peste medie

CNSAS încadrează Mureșul în categoria inspectoratelor cu efective medii, între 130 și 200 de cadre, alături de Bihor, Iași, Hunedoara, Argeș sau Suceava.

Raportarea la restul țării este însă relevantă. Cele 40 de inspectorate județene împărțeau 5.312 cadre, ceea ce însemna o medie de aproximativ 132 de cadre pe județ. Mureșul depășea această medie cu aproape un sfert. Efectivele erau dimensionate în funcție de importanța economică și strategică a regiunii: Constanța, Timiș, Prahova, Cluj și Brașov treceau fiecare de 200 de cadre, în timp ce județe precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia depășeau 70-80.

În traducere practică, fiecare inspectorat județean reproduce în miniatură structura centrală: Serviciul I pentru „informații interne” — adică supravegherea ideologică a populației; Serviciul II pentru contrainformații în fabrici, uzine, combinate și IAS-uri; Serviciul III pentru contraspionaj. La acestea se adăugau serviciile tehnice: „T”, care opera aparatura de ascultare a telefoanelor și controlul ambiental, și „S”, pentru controlul corespondenței — birouri amplasate, de regulă, în secret, în incinta oficiilor poștale județene mari.

Cum arăta aparatul, la nivel național

Departamentul Securității Statului era împărțit în trei mari componente: aparatul central din București, Trupele de Securitate și aparatul teritorial.

Aparatul central concentra, potrivit CNSAS, „cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară”, acolo unde erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj și interceptările la nivel național. Cele mai mari unități: Direcția a IV-a (Contrainformații Militare), cu 1.022 de cadre, Unitatea Specială „F” (Filaj), cu 745, și USLA, cu 772 de cadre în Capitală.

Unitatea Specială „T”, descrisă de CNSAS drept un „colos tehnologic” de sine stătător, avea 466 de angajați la centru, iar Unitatea „S”, care deschidea scrisorile și coletele românilor, 356.

Trupele de Securitate numărau 2.737 de cadre — componenta militarizată, cu batalioane și regimente dislocate strategic în țară pentru intervenție rapidă în caz de revoltă populară. Cea mai mare unitate teritorială din România era Securitatea Municipiului București, cu 557 de cadre.

La aparatul de represiune propriu-zis se adăuga personalul „muncitor civil”: mecanici din atelierele de reparații ale tehnicii operative speciale, șoferi, laboranți foto și chimiști, telecomunicatori, tipografi, dactilografe și secretare.

Femeile: multe la execuție, aproape absente la conducere

În septembrie 1988, în Securitate lucrau 2.297 de femei, adică 15,70% din totalul angajaților. Cele mai multe, 1.089, în structurile teritoriale — categorie din care făceau parte și cele 27 de femei de la Mureș.

Accesul lor la funcții de conducere era însă aproape inexistent: doar 22 de femei din tot aparatul ocupau astfel de poziții, 11 la centru și 11 în teritoriu. În Trupele de Securitate, niciuna.

„La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție”, arată CNSAS. Instituția notează că, deși pe anumite nișe tehnice și administrative femeile depășeau frecvent 25-30% din colectiv, aparatul rămânea, la nivel global, „controlat și operat în proporție de 84,30% de bărbați”.

Sursa datelor: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

MS / Foto: caracter info