Am tăcut mult timp, din decență și din speranța că ridicolul unor articole comandate va atinge singur o limită a bunului-simț. Dar ceea ce am văzut recent în paginile revistei Transilvania Business depășește orice limită a jurnalismului și intră direct în teritoriul pateticului. Să transformi o publicație cu “pretenții economice” în foaie de propagandă personală pentru edilul în funcție este nu doar o palmă dată meseriei, ci o jignire directă la adresa fiecărui mureșean care își plătește taxele la zi.

Să ne înțelegem foarte clar: criza din piața media este reală. Supraviețuirea financiară este o provocare pentru oricine face presă curată astăzi. Dar există o linie roșie între a-ți asigura un model de business sustenabil și a-ți vinde conștiința pe un pumn de bani publici alocați cu dedicație, probabil din bugetul local.

Ceea ce practică acești „lăudători de serviciu” nu mai are nicio legătură cu informarea publică. Este o simbioză toxică între un primar dornic de osanale – cu dosare penale și arestări la activ -, și o “presă” dispusă să se prostitueze editorial. În timp ce Târgu Mureșul se confruntă cu probleme structurale majore, disfuncționalități în serviciile publice și o lipsă acută de viziune administrativă, acești „jurnaliști” aleg să ne vândă gogoși poleite cu aur și să ne prezinte realizări minore de parcă am trăi în Elveția balcanică.

Se pare că unii au uitat o regulă de bază a democrației: un primar nu este orașul, iar o comunitate nu se confundă cu vremelnicul său administrator. Primarii vin și pleacă, își iau salariile, își fac campaniile și își bifează mandatele. Comunitatea însă — adică cetățenii care muncesc, plătesc taxe și îndură incompetența — rămâne aici.

Să folosești banii acestei comunități pentru a plăti articole encomiastice care îl ridică în slăvi pe edil este o formă mascată de furt din buzunarul cetățeanului. Îi furi dreptul la adevăr, îi furi dreptul la o presă care să tragă un semnal de alarmă atunci când lucrurile merg prost și, cel mai grav, îi insulți inteligența prezentându-i albul drept negru.

La Mureș Știri, am ales un drum mult mai dificil: acela de a rămâne verticali, chiar și atunci când piața geme de compromisuri. Nu avem contracte grase de „imagine” cu Primătria și nu primim fonduri publice pentru a ne mușca limba atunci când orașul derapează.

Dragi colegi de breaslă de la Transilvania Business, sau de oriunde altundeva practicați acest sport penibil al slugărniciei plătite: să vă fie rușine! Ziaristica adevărată se face cu coloană vertebrală, nu cu mâna întinsă la bugetul local. Când o presă ajunge să trăiască din osanale, publicul își pierde încrederea, iar meseria noastră moare. Iar pentru asta, nota de plată va veni inevitabil – nu de la primărie, ci de la cititori.

PS – Publicitatea de mai jos o facem gratuit! Să vă fie de bine…

MS / Foto: colaj

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR