Creştinii ortodocşi, precum şi cei greco-catolici îl sărbătoresc azi pe Sfântul Ştefan, primul martir creştin. El a fost contemporan cu apostolii lui Iisus Hristos şi a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi să slujească în prima comunitate creştină de la Ierusalim.

Ştefan a fost acuzat de blasfemie de clerici evrei şi a fost omorât cu pietre. Noul Testament a consemnat ultimele sale cuvinte prin care îi cerea lui Dumnezeu să îi ierte pe ucigaşii săi.

În ţara noastră, peste 500.000 de români îşi vor sărbători onomastica. Dintre bărbaţi, cel mai întâlnit prenume este Ştefan, iar la femei, Ştefania.

Sfântul Ștefan: tradiții, obiceiuri și superstiții

  • se spune că este bine să fie evitate deplasările, mai ales cele la munte sau în locuri izolate; ar fi pericol mai mare decât de obicei
  • persoanele certate trebuie să se împace; reconcilierile, împăcările sunt binevenite în această zi
  • se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice; pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan
  • obiceiuri pâinilor lui Ștefan (în Muntenia): dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde; amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan; se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci
  • se pregătesc și se împart mucenici cu miere şi nucă; amintesc de moartea lui Sfântul Ștefan
  • pentru cei bolnavi sau cei care se judecă de multă vreme: este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi

MS / Foto: caracter informativ