România are din 2013 capacitatea de a monitoriza științific populația de urs brun din Carpați, dar nu folosește expertiza obținută de un grup de cercetători din Vrancea.

Aceștia au derulat un proiect-pilot finanțat prin fonduri europene în zonele cele mai afectate de atacurile urșilor asupra gospodăriilor și oamenilor. Echipa a monitorizat prin GPS urșii din trei județe, le-a calculat traiectoriile anuale și obiceiurile de hrănire și a publicat studii în reviste internaționale recunoscute pentru expertiza lor.

Proiectul „Life Ursus” (numele complet al proiectului este „Cele mai bune practici şi acţiuni demonstrative pentru conservarea populaţiei de Ursus arctos din zona central-estică a Carpaţilor Orientali” , n.red), a fost finanțat din fonduri ale Comisiei Europene, iar metodologia folosită, concluziile și soluțiile găsite de cercetătorii români au fost depuse la Ministerul Mediului.

Fiind un studiu-pilot demonstrativ, scopul lui final era acela de a fi replicat la scara întregii țări. Evident, acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Life Ursus a fost inclus în Planul Național de Acțiune privind conservarea carnivorelor mari, ursul și lupul, un document strategic pe care Ministerul Mediului îl ține la sertar de mai bine de un an. Planul a fost aprobat prin Ordin de Ministru în iunie 2018 și de 17 luni nu s-a implementat nimic.

Citeste continuarea aici.