Anul acesta, Paștele Catolic pică duminică, 1 aprilie 2018, cu o săptămână înaintea Paștelui Ortodox. 

Data Paștilor este, conform primului conciliu de la Niceea, „prima duminică după prima lună plină care cade după sau de echinocțiul de primăvară.” În vreme ce Biserica Catolică și Bisericile Protestante iau în considerare echinocțiul real de primăvară, bisericile ortodoxe și greco-catolice pornesc calculul de la ziua de 3 aprilie, socotită drept echinocțiu (21 martie pe stil vechi). – wikipedia.org

Catolicii au numeroase obiceiuri și tradiții pe care catolicii le practică în ziua de Paşte. Cel mai spectaculos obicei este stropitul.

Cea mai importantă tradiție este Stropitul de Paște…

Stropitul de Paște îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea “Ostera”, denumire din care provine şi “Ostern” – Paşte. Altă tradiție de Paște este încondeierea și dăruirea ouălor roșii, care simbolizează momentul în care Maica Domnului își plânge Fiul crucificat.

Superstiții de Paștele Catolic…

La fel ca și de Paștele Ortodox, Paștele Catolic are o serie de superstiții de care credincioșii țin cont.

În anumite zone din Transilvania, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate în Sâmbătă Patimilor, iar seară, la lăsarea întunericului, ținerii merg în curțile fețelor cu crengi de brad înfășurate cu acele panglici.

În prima și a două zi de Paște, fețele îi așteaptă pe stropitori; stropitul sau udatul tinerelor nemăritate este un obicei catolic respectat mai ales în părțile Ardealului și Ungaria, precum și în anumite zone din Slovacia.

În trecut, fetele erau udate cu apa rece că gheață, însă, odată cu trecerea anilor, această ‘scaldare’ a fost înlocuită cu parfumarea tinerelor. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit că o binecuvântare, este o urare de noroc în tot ce își propun.

Creștin-ortodocșii au importat un obicei interesant de la nemți și maghiari, pe lângă cel al vopsirii ouălor în diferite culori, și anume lipirea ouălor vopsite cu abțibilduri cu iepurași, puișori sau alte elemente pascale considerate păgâne de mulți preoți.

Sursa:observator.ro / Foto: colaj

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR