Începând din anul 1866, România şi-a sărbătorit Ziua naţională în 10 mai, în 23 august şi, din 1990, în 1 decembrie. Reper în calendarul sărbătorilor naţionale, românii au participat mereu în număr mare. Şi-au cinstit patria şi regele, au fost scoşi la defilări şi la manifestări de elogiere a comandantului suprem, iar în ultimii ani, românii de pretutindeni sărbătoresc un act de voinţă al naţiunii române, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

În trecut, Ziua națională a variat ca dată și ca denumire: între 1861-1866 se sărbătorea la 24 ianuarie, ziua unirii Principatelor în 1859; între 1869-1916 și 1918-1947, sărbătoarea de 10 Mai reprezenta Ziua Regelui sau a Regalității, legată de încoronarea ca domnitor a lui Carol I în 1866; în comunism, între 1948-1989, sărbătoarea de 23 August comemora ziua răsturnării guvernului pro-nazist din 1944. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România.

Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei în care a început Revoluția din 1989 la Timișoara, anume 16 decembrie, drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.

Sursa: Wikipedia

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR