Din cauza preţurilor ridicate la energie şi a creşterii costurilor cu forţa de muncă, tarifele de îmbăiere în lacurile termale din Ursu şi Aluniş din Sovata au fost majorate, a anunţat, vineri, directorul de operaţiuni al SC Balneoclimaterica SA, Andrei Rusu.

„Lucrările de renovare sunt finalizate, deja se încep cele de curăţenie şi dorim să deschidem ştrandul Lacul Ursu în 24 iunie. Ne bucurăm că lacul este bine, toate analizele apei au ieşit foarte bine (…) Lacul Aluniş, de astăzi, 27 mai, dacă vremea permite, poate primi clienţii. Anul trecut a fost închis din cauza pandemiei. În acest an, cum s-au terminat toate restricţiile, turismul în România credem că îşi va reveni ca în perioada de dinainte de 2020. Lacul Aluniş are o capacitate 800-1000 de persoane (…) Ultimele măriri la costurile cu energia, cu forţa de muncă, ne-au obligat să creştem un pic preţurile. Dacă înainte tariful era de 20 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru copii, acum este de 30 lei pentru adulţi şi 20 lei pentru copii. La Ursu tarifele au crescut de la 30 de lei la 40 de lei pentru adulţi şi de la 25 la 30 lei pentru copii. La Lacul Ursu, cam 3000 de oameni se schimbă într-o zi, iar la sfârşit de săptămână avem un plus de 10-20%”, a declarat Andrei Rusu.

Lacul Ursu din Sovata a fost declarat de Cartea Recordurilor ca fiind cel mai adânc lac helioterm din lume, măsurătorile arătând ca având o adâncime de 18 metri şi o suprafaţă desfăşurată de 4.200 de metri.
Acest lac şi zona din jurul său deţin încă trei recorduri mondiale: este lacul helioterm cel mai mare şi mai cald din lume, este singurul lac cu apă sărată din lume înconjurat de un munte de sare cu o vegetaţie bogată şi este singurul lac natural din lume a cărui dată de naştere se cunoaşte cu o precizie de un minut.

Lacul Ursu are cea mai mare concentraţie salină de pe planetă, are o temperatură de 29°C la suprafaţă şi poate ajunge chiar la 50°C la adâncimea de 1,5 metri şi este cel mai important dintre lacurile cu apă sărată existente în staţiunea Sovata – Aluniş, Roşu, Verde, Negru şi Mierlei – primind denumirea datorită formei sale, care seamănă cu o blană de urs desfăşurată.

Foto: caracter informativ