România este ţara din UE cu cea mai mare discrepanţă în dezvoltare între Bucureşti şi restul ţării, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

Mai exact, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti este cu 81% mai mare decât media naţională.
De asemenea, bucureştenii au veniturile pentru cheltuieli şi economii de trei ori mai mari faţă de locuitorii din judeţul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.

Potrivit sursei citate, judeţele Arad, Argeş şi Prahova cresc fiecare cu un loc în Top 10, din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând poziţiile de la şapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top în acest an. Pe locul al zecelea se află judeţul Alba. Județele Ilfov, Brașov și Sibiu sunt pe locurile patru, cinci și șase, în timp ce pe locurile doi și trei se află județele Timiș și Cluj.

„Adesea, oraşele-capitală sunt cele cu cea mai mare putere de cumpărare de la nivel naţional. Chiar şi în cadrul UE se pot observa astfel de disparităţi, în Bucureşti şi Bratislava puterea de cumpărare este cu 81% şi respectiv cu 46% peste media naţională“, arată analiza GfK.

Există însă şi situaţii total diferite de cea locală. Mai exact, în Viena (capitala Austriei) şi în Berlin (Germania), venitul mediu per capita este sub media naţională cu 4,2% şi respectiv 8,7%. Cele două sunt însă mai degrabă excepţii de la regulă.

„Dintre statele din vestul şi sudul UE, Spania, Italia şi Cipru sunt cele care au înregistrat cele mai drastice scăderi de venituri în rândul populaţiei în pandemie. Lockdownurile prelungite şi dependenţa faţă de sectorul turismului şi-au pus amprenta“, spun analiştii de la GfK. Ungaria, care în anii anteriori pandemiei s-a dezvoltat puternic, a suferit acum o scădere ca urmare a deprecierii monedei naţionale ñ forintul. La polul opus se găsesc ţările Baltice şi România, care au scăpat relativ nevătămate, conform aceleiaşi surse. Cu toate acestea, România rămâne printre cele mai sărace ţări din UE.

MS / Foto: caracter informativ