Majorarea vârstei de pensionare este considerată o soluție pentru a echilibra bugetul fondului de pensii. Conform acestei reforme, asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, angajații vor ieși la pensie mai târziu și vor cotiza pentru o perioadă mai lungă de timp CAS.

În prezent, conform actualelor prevederi legale, aflate în vigoare, vârsta de pensionare este conform celor de mai jos:
• Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani și va crește treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
• Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
• Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și va crește treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
• Stagiul complet de cotizare pentru bărbați este de 35 de ani.

Până la ce vârstă va trebui să activăm în câmpul muncii pentru a beneficia de pensie, în eventualitatea majorării vârstei de pensionare?

Soluțiile nu trebuie căutate doar în rândul angajaților, care susțin prin cotizațiile lunare nu doar fondul de pensii (în practică, un sistem de redistribuire de la angajați -> pensionari) ci întreg bugetul de stat! Înainte de a citi reformele mai jos menționate, asumate prin PNRR, rog aveți în vedere că durata medie de viață în România este de 72 de ani la bărbați și 79 de ani la femei sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri.

Reformele asumate prin PNRR:

• Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
• Cheltuielile cu pensiile menținute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creșteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt și mediu.
• Creșteri țintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
• Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viața profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
• Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituția.
• Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă și o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecție este eliminat.
• Se elimină pensionarea anticipată.
• Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creșterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
• Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbați cât și la femei cu speranța de viață până în 2035.
• Sustenabilitate îmbunătățită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul și permițând o alocare mai diversificată a activelor pentru a crește investițiile pe piața locală

Majorarea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viață, au plătit CAS și nu au beneficiat de legi speciale. Nu, acești oameni au respectat principiul contributivității.

Să presupunem că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani, în cazul bărbaților și la 65 de ani, în cazul femeilor, iar speranța de viață va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deși au plătit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget.

Cei care au trăit cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie. În prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Naționale de Pensii.
În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat.

De ce „furt legalizat”? Pentru că în 30-35 de ani plătim sute de mi de lei la buget și apoi beneficiem de niște pensii mici, care nu pot asigura un trai decent. Și din neant a apărut „soluția”, majorarea vârstei de pensionare.

Printre câștigătorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va încasa bani de la angajați pentru o perioadă mai lungă de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din același motiv și piața de capital. Pierzătorii deciziei sunt angajații.

Soluții: atragerea de investiții externe pentru a crește sustenabil PIB-ul și majorarea investiților publice, diversificarea economiei, astfel încât să producem bunuri cu valoare adăugată ridicată, atragerea de forță de muncă din străinătate, realizarea unui plan de creștere economică pentru următorii 15-20 de ani.

Dar nu, in România tot oamenii de rând trebuie să plătească pentru decizii lipsite de etică și viziune economică! Majorarea vârstei de pensionare nu este o soluție! Din contră, aplicarea unei astfel de decizii va lovi direct în cetățean. Problemele sistemului de pensii trebuie rezolvate prin excluderea soluției majorării vârstei de pensionare sau a suprataxării.

Sursa: project-e.ro / Foto: caracter informativ

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR