La mai bine un an de la începutul pandemiei, toate datele arată că oamenii suferă mult, chiar dacă au reușit să stea departe de boală. Suferința este pe mai multe paliere și unii dintre noi avem tendința să facem comparații: “ce să zic, unii se plâng că nu mai pot merge la păcănele, în timp ce alții nu mai au ce pune pe masă”. Am vorbit cu oameni obișnuiți, psihologi, antropologi, sociologi despre cum suferă fiecare dintre noi în această perioadă și de ce nu ar trebui să existe o scală a durerii în pandemie.

Ne-a schimbat rutina, job-urile, relațiile, gândurile, personalitatea, viziunea asupra prezentului și proiecțiile viitorului. Am pășit în plan colectiv într-un teritoriu incert, unde cultivăm latent, fără să ne dorim, sentimente de frică, neliniște și, ulterior, furie.

Suferim, iar suferințele noastre, la mai mult de un an de când suntem în acest decor, prind voce. Ele sunt mărturii ale traseului nostru pandemic. Radiografia unei pandemii cuprinde toți indivizii care au trecut și trec prin ea, în modul lor personal și într-un context mai mult sau mai puțin favorabil.

Cum ne influențează acel context, de ce reacționăm diferit sau ce ne alimentează frustrările sunt doar câteva întrebări la care am încercat să răspund în acest material.

Firul roșu care leagă informațiile este dat de oamenii diferiți care au ales să-și expună sentimentele într-un mod vulnerabil, pentru a prezenta nenumăratele moduri în care pandemia și-a pus amprenta pe fiecare dintre noi.

Irina Necșoi, psiholog clinician și psihoterapeut, spune că atunci când un stres de intensitate mică sau medie este repetitiv, el devine un stres traumatic și perturbă toată funcționarea psihică și fizică a unei persoane.

“Problema nu sunt restricțiile în sine, ci perioada foarte lungă la care am fost expuși la aceste restricții”, explică ea. La un an de la instalarea pandemiei, intervine faptul că nu mai avem resurse și că frustrarea nu mai poate fi controlată atât de ușor, motiv pentru care apar descărcările nervoase.

Irina spune că oamenii nu mai au resurse fizice și psihice pentru a se menține într-o stare de bine și nu pot rezista. “Iar cu toate astea, trebuie să ne mobilizăm, să învățăm lucruri și să ne gestionăm anxietatea pentru a ne menține într-un stil de viață cât mai sănătos”, completează psihoterapeuta.

Până acum un an, am fost obișnuiți cu o altă formă de funcționare a crizelor. Sociologul Dani Sandu vorbește despre această idee și spune că majoritatea crizelor cu care suntem obișnuiți (un cutremur, o inundație, un atentat terorist) izbucnesc acut, lasă urme catastrofale, apoi dispar și începe munca de reconstrucție.

Așa cum explică el, pandemia are o formă diferită și pentru că durează de peste un an, fluctuațiile sale în acest timp au fost deseori greu de urmărit. “Cea mai mare problemă a venit din faptul că fiecare ieșire dintr-o perioadă de restricții a fost deseori recepționată de către populație ca o eliberare finală de criză, apoi fiecare nouă introducere de restricții a fost întâmpinată ca o nouă condamnare.

Pentru că autoritățile nu au avut curajul și încrederea să-și trateze cetățenii ca pe oameni maturi și responsabili și să le spună adevărul, oamenii au alunecat ușor în credința că scopul restricțiilor este să ne scape definitiv de virus. De aia au acceptat să rămână în case la început. Au fost chiar extrem de cuminți la primul lockdown.

Problema este că nu poți să scapi de virus doar prin lockdown, este nevoie de o formă sau alta de imunitate generală, fie prin vaccin, fie prin expunere. Fără această imunitate, niciun lockdown nu poate stopa total virusul. Închidem atunci când lucrurile ies de sub control și deschidem atunci când lucrurile revin măcar parțial sub control, scade numărul de infecții, se mai eliberează spitalele.

Prin natura sa, introducerea și ridicarea restricțiilor trebuie să se repete. Problema este că cei care cred că restricțiile nu sunt o strategie de limitare a numărului de bolnavi, ci o soluție finală a problemei COVID-19, vor crede inevitabil că este o strategie proastă, ce nu își atinge obiectivul.

Și se vor răzvrăti împotriva celor care o impun. Nu vorbim doar despre cei care nu cred că boala există, dar de toți cei care se satură de situație”, spune Dani.

sursa: hotnews.ro