Adrian Severin, atac dur la adresa lui Arafat: „PARANOIC”, „exploatat în orb” de decidenţii politici!

Fostul ministru PSD de Externe Adrian Severin a lansat un atac virulent la adresa şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă Raed Arafat, pe care îl etichetează drept „paranoic” şi afirmă că este „exploatat în orb” de către decidenţii politici în această perioadă de pandemie.

Într-o postare publicată, luni, pe Facebook, intitulată “Despre dr. Arafat, fără ură şi fără părtinire”, fostul europarlamentar PSD ajunge să facă referire şi la originile orientale ale lui Arafat care, în concepţia sa, l-ar fi împiedicat pe şeful DSU să aibă „apetenţa democraţiei”.

Redăm integral postarea lui Adrian Severin:

Despre dr. Arafat, fără ură şi fără părtinire

În aceste zile dramatice de sfârşit de veac, societatea românească pare împărţită între cei care sunt adepţii fanatici a tot ceea ce recomandă dr. Raed Arafat, privindu-l ca pe un salvator al neamului, şi protestatarii care îl condamnă la moarte civică, exasperaţi de ineptele restricţii impuse nouă în absurda aşteptare a unui Godot cu nume de virus. Mai nimeni nu încearcă, însă, să îl înţeleagă. Să îl înţeleagă nu pentru a îl scuza, ci pentru a şti cum să reacţioneze la îmbrăţişarea lui iubitor devastatoare care îmi aminteşte gluma cu ucigaşul de profesie dispus să îşi omoare prietenii pe gratis.

Dacă am cerceta puţin biografia doctorului Arafat, am constata două lucruri. Iar acestea ar lămuri multe.

Primul este că a avut o viaţă cu suişuri şi coborâşuri, cu ameninţări şi salvări, cu succese şi contestări care justifică pe deplin paranoia de care este afectat în prezent. Sentimentul că o mare parte a populaţiei, care cândva îl susţinea, nu îl înţelege, deşi el este convins că are dreptate, îi amplifică boala. Căci, da, pentru cei care îl urmăresc cu atenţie şi luciditate, el prezintă azi toate simptomele unui om bolnav. Mai exact ale unui paranoic.

Al doilea aspect ţine de împrejurarea că prin origine etno-culturală şi prin profesie nu are apetenţa democraţiei. Există o genetică a populaţiei. Or, dr. Arafat are în gena sa culturală preceptele despotismului oriental. El s-a născut şi s-a format în sânul unui popor pentru care democraţia – care înseamnă transparenţă, dare de socoteală, pluralism, control reciproc şi contraponderi – este străină sau, în cel mai bun caz, o marfă de import.

Dânsul spune că măsurile pe care le-a conceput sunt bune şi poate că sunt chiar aşa. Problema este că nu vrea să dea socoteală pentru ele şi de asta are nevoie de regimul special al stării de urgenţă / alertă. Un altfel de regim nu ar putea permite luarea de măsuri bune. De ce? Pentru ca un altfel de regim impune explicaţii, înainte, şi răspundere, după. Or, aşa ceva nu poate concepe şi nu poate accepta. În asemenea condiţii nu este în stare să decidă.

La asta se adaugă deformaţia profesională. El este medic şi medicii au cu pacienţii o relaţie asimetrică. Medicii au oroare (şi, cred eu, pe bună dreptate) de pacientul ignorant care le chestionează şi chiar le contestă recomandările. De asemenea, medicii ştiu că vieţile pacienţilor depind de ei şi, asumându-şi o asemenea misiune copleşitoare, cer, în schimb, supunere totală.

Problema este atunci când, aşa cum se întâmplă cu această pandemie, pacientul nu mai este o persoană fizică şi un organism biologic, ci o mare comunitate de persoane fizice cărora nu trebuie să le aplici numai terapii medicale, ci şi economice, psihopolitice, geopolitice etc. Medicii nu sunt pregătiţi să trateze asemenea pacienţi.

Având aceste trăsături – pe care nu avem de ce le reproşa – dr. Arafat nu are de ce se adresa direct populaţiei. Nu noi suntem interlocutorul său legitim. Interlocutorul său şi al nostru sunt decidenţii politici. Ei trebuie să îl asculte, să consulte alţi experţi din diferite domenii, să decidă şi să ne comunice decizia luată, urmând a răspunde pentru ea.

Aceşti decidenţi îl exploatează în orb pe dr. Arafat. Ştiind că paranoicii sunt convingători, că medicii sunt mai credibili decât politicienii şi că Arafat, în concret, deţine un mare rezervor de simpatii populare, l-au lăsat să iasă în faţă pentru a ne băga în oase frica, el iar nu ei, şi în cap credinţa, el iar nu ei, că doar lipsirea de libertăţi ne poate salva. Şi el, sărmanul, ne comunică deciziile lui, iar nu ale lor, deşi numai deciziile lor, iar nu ale lui, au forţă obligatorie şi ne afectează viaţa.

De ce o fac? Simplu! Pentru că lor nu le pasă de pandemie şi de măşti medicinale (cu excepţia ocaziei de a se îmbogăţi din vânzarea acestora), ci de cum să îngenuncheze un popor căruia nu mai au nimic de oferit, şi de cum să îi pună botniţă.

Astfel, paranoia şi deformarea profesională ale doctorului Arafat se întâlnesc, fericit pentru autoritarismul globalist şi nefericit pentru poporul român, cu interesele celor care vor să exploateze politic pandemia, extrăgând profituri financiare şi de putere maxime din suferinţa biologică a omului de rând.

În acest context, dr. Arafat mai prezintă şi avantajul de a fi ţapul ispăşitor ideal. El se oferă sincer şi dezinvolt în fiecare seară şi pe toate canalele de comunicare în masă, pentru acest rol. El ne prezintă zilnic cronica unei morţi anunţate: a noastră, a libertăţii noastre şi chiar a lui.

Iaca-aşa!

Sursa: Facebook Adrian Severin / Foto: caracter informativ