Peste 120 de milioane de euro este valoarea amenzilor date până acum în perioada stării de urgență celor care au încălcat restricțiile din ordonanțele militare. Nu se știe însă câte dintre aceste amenzi vor fi plătite. Sunt estimări că 80% dintre ele vor fi contestate. Cei care vor demonstra că nu au cu ce plăti vor ajunge să lucreze în folosul comunității.

Mare parte din cele peste 300.000 de sancțiuni va aglomera sălile de judecată, prin contestare, iar cei care vor demonstra că nu au cu ce plăti amenda vor ajunge să lucreze în folosul comunității. 

O asociație profesională a grefierilor estimează că 80% din amenzi ar putea fi contestate, adică până la 100.000 de noi procese ar urma să fie înregistrate în câteva săptămâni pe rolul instanțelor.

Sunt deja câteva mii de procese demarate în țară, pentru care încă nu au fost stabilite termene de judecată, întrucât contestarea amenzilor nu intră în rândul proceselor care se judecă în timpul stării de urgență.

Guvernul a majorat, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă nivelul amenzilor aplicate pe perioada stării de urgenţă atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

Amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanţele militare au crescut de pe 3 aprilie, acestea fiind cuprinse între 2.000 de lei şi 20.000 de lei, faţă de valorile iniţiale, cuprinse între 100 şi 5.000 de lei.

În acelaşi timp, amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanţele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până la 3 aprilie, la 10.000 de lei, iar maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de lei.

Actul normativ permit contravenientului să achite, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator.

Cei care dovedesc că nu au posibilitatea financiară de a achita amenzile și nu au bunuri care să fie executate silit pentru ca statul să recupereze banii ar putea ajunge să lucreze în folosul comunității.

Sursa: digi24.ro/ Foto: caracter informativ