Încă de la începului anului, târgumureșenii au avut parte de câteva zile de coșmar din cauza mirosului insuportabil de amoniac provenit de la Azomureș. Aerul era aproape irespirabil, iar o ceață densă acoperea cerul municipiului reședință de județ.

Au urmat controale de la Garda de Mediu Mureș și Agenția de Protecția Mediului Mureș, cu aceleași rezultate: nu sunt probleme. Cum ar veni, toți eram niște neprofesioniști care nu știam ce simțeam sau ei niște nesimțiți profesioniști, din moment ce nu simțeau. 😉

Reprezentanții combinatului au comunicat atunci că “pe platforma combinatului Azomureș se află în curs de pornire una dintre instalațiile de producere a amoniacului, motiv pentru care în zona limitrofă a platformei se poate simți miros de amoniac, fără să existe vreun pericol pentru populație sau pentru angajați.” Ne-am liniștit. 😉

Abia ce am respirat câteva zile aer fără așa mult amoniac că, în ultimele zile, situația a revenit la “normal” în municipiul Tîrgu Mureș, adică la cote enorme de poluare și nu neapărat doar datorită combinatului, ci coroborat cu lipsa infrastructurii care ne pune în situația ca traficul de mare tonaj să treacă aproape prin centrul orașului; a lipsei alternativelor de deplasare prin aproape zero piste de biciclete existente sau prin transportul în comun dezastruos; a masacrării spațiului verde și transformarea lui în parcări pavate, a tăierii copacilor etc.

Toate acestea duc la un aer irespirabil care ne îmbolnăvește în fiecare zi. Nu o spunem noi, ci câteva aplicații bazate pe senzori de monitorizare a aerului, cum ar fi AirVisual care folosește date oficiale de pe site-ul www.calitateaer.ro măsurate prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) din cadrul Agenției Naționale de Protecție a Mediului (ANPM) şi Ministerul Mediului. Datele emise de această aplicație, în ultimele 3 zile, le publicăm la finalul materialului.

Iată și câteva date privind măsurătorile aplicației și efectele poluării asupra sănătăţii populaţiei…

Metoda de referință pentru prelevarea şi măsurarea PM10 și PM2,5 este cea prevăzută în standardul EN 12341 «Aer înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM10 sau PM2,5 a particulelor în suspensie».

Dimensiunea particulelor PM10 şi PM2.5 este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

MS / Foto: colaj