La 25 de kilometri de oraşul Bistriţa, există o biserică de lemn călătoare! Construită din lemn cu aproape 300 de ani în urmă, biserica a trecut prin trei localităţi. A fost ridicată în judeţul Mureş, apoi a fost mutată în satul bistriţean Monor şi în 1890, a fost adusă cu carele de boi în satul Neţeni. Chiar dacă în sat mai există doar 13 suflete, niciun localnic nu lipseşte de la slujbă.

Părintele Lucian Blaga slujeşte de 13 ani în sătucul cu o singură uliţă. La început, avea 27 de oameni în biserică, la slujbă, dar acum au mai rămas doar 13.

Preotul povesteşte că nu va renunţa să slujească aici, chiar dacă vor rămâne doar trei enoriaşi.Biserica are o istorie specială. Ridicată în 1722, la Deda, mutată apoi la Monor, construcţia de lemn şi-a găsit ultimul cămin în Neţeni, în anul 1890.

Reporter: De unde vine această denumire a bisericilor călătoare în Transilvania?

Lucian Blaga, preot paroh: Bisericile erau construite de către ţăranul transilvănean doar din lemn, aveau dreptul să construiască doar din lemn acoperite cu sindrilă sau stuf. Iar stăpânul feudal avea dreptul să o aprindă iar dacă revenea la sentimente mai bune le dădea dreptul să o transporte. Această biserică a fost adusă de săteni, cu carele de boi.

Floarea Bungărdean, localnică: Zile la rând au transportat bârnele, aşa cum au putut cu vaci, cu boi, care cu ce au avut.

În urmă cu cinci ani, preotul Blaga i-a convins pe localnici să-şi salveze biserica. Şi, în ciuda costurilor ridicate, edificiul a fost renovat, pictat şi resfiinţit.

Niciunul dintre săteni nu lipseşte de la slujbă. Mulţi se roagă ca satul lor, aproape părăsit, să fie la fel de înfloritor ca odinioară.

Sătenii din Neţeni pot să meargă în biserică şi când nu este preotul în zonă. Toţi au cheia lăcaşului de cult.

Sursa: observator.tv /  Foto: captura video