Mulţi îşi pun întrebarea de ce Biserica Ortodoxă Română are două unităţi diferite de referinţă, când vine vorba despre două mari sărbători creştine, Crăciunul şi Paştele. Se ştie că Naşterea Domnului este sărbătorită pe 25 decembrie, precum creştinii din Occident, iar Învierea, conform calendarului iulian, asemenea bisericilor slave şi de la Ierusalim.

Teologii spun că la bază este un compromis al Bisericii Ortodoxe Române, decis la scurt timp după după anul 1923, atunci când mai multe biserici ortodoxe au admis îndreptarea calendarului cu o variantă a celui gregorian, în timp ce Biserica Rusă şi alte biserici slave au rămas la vechiul calendar.

”În anul 1923, a fost o conferinţă la Constantinopol prin care şi bisericile răsăritene au socotit de cuviinţă să îndrepte calendarul. S-au făcut calcule din nou, mult mai exacte decât cele gregoriene, şi în această situaţie doar unele dintre biserici, inclusiv cea română, au acceptat. Altele, de pildă Biserica Rusă, care atunci era după revoluţia bolşevică, nu a acceptat îndreptarea calendarului. La fel s-a întâmplat în bisericile slave. De exemplu, cea bulgară abia în 1968 a îndreptat calendarul în timp ce biserica sârbă nici astăzi nu a îndreptat. Aici şi Crăciunul se serbează pe rit vechi care după cum aţi văzut pică pe 7 ianuarie şi nu pe 25 decembrie. La început, toate bisericile care au acceptat calendarul îndreptat au admis ca şi Paştele să fie pe stil nou, ca cel din Occident, dar s-a constatat ulterior, mai ales după o conferinţă din 1948, că în felul acesta, între bisericile ortodoxe, exista o oarecare diferenţiere, cele slave nedorind să îndrepte calendarul, iar celelalte, cum e cazul bisericii noastre, îndreptându-l” preot Nicolae Moraru.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşi au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

Potrivit preotului Mihail Milea, atunci când au decis ca ”Învierea” să fie sărbătorită conform calendarului iulian, pentru capii Bisericii Ortodoxe Române a contat foarte mult şi faptul că Biserica de la Ierusalim, cea de la care pleacă Lumina Sfântă, se raportează la vechiul calendar bisericesc.

”La 1923, la un congres ţinut în Constantinopol, majoritatea bisericilor ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, îndreptat. Ca să fie totuşi unitate între cei care nu au adoptat calendarul acesta îndreptat, gregorian, atunci biserica Ortodoxă nu numai română au făcut un compromis să serbeze data Paştelui pe calendarul vechi iulian. Biserica de la Ierusalim, a Serbiei, din Republica Moldova, de la Muntele Athos merg pe calendarul vechi iar bulgarii, noi şi grecii am adoptat calendarul gregorian. Atenţie, Lumina de la Ierusalim, care se aprinde în noaptea de Paşte, coincide cu calendarul iulian, calendarul vechi.  Atunci se coboară lumina, singură, din cer, la Biserica Învierii din Ierusalim. Şi acesta a fost un argument pentru care Biserica Ortodoxă Română a păstrat Paştele pe rit vechi” preot Mihail Milea.

Sursă: Explicaţia decalajului între Paştele ortodox şi Paştele catolic. De ce folosesc ortodocşii ca reper luna plină | adevarul.ro