În anul 1988, pe pantele abrupte din Defileul Toplița-Deda, un cercetător pe nume More Karoly a descoperit întâmplător niște formațiuni care i s-au părut extrem de interesante iar după ce le-a studiat, și-a dat seama că este vorba despre niște peșteri de mici dimensiuni, unice la acea dată în Europa, și anume, peșteri de mulaj.

Primele peșteri de mulaj din Europa, și singurele din România, au fost descoperite pe Valea Mureșului Superior, în zona Sălard — Andreneasa, la o înălțime de 600-700 de metri, majoritatea în partea Munților Călimani, iar din anul 2000 au fost descoperite și pe partea Munților Gurghiu.

‘Peșterile de mulaj au fost descoperite probabil pur întâmplător, pentru că nimeni nu a bănuit că avem așa ceva, cel puțin în zonă, dar în 1988, More Karoly a observat câteva formațiuni interesante, pe care le-a studiat și în foarte scurt timp și-a dat seama că este vorba despre o raritate absolută, și anume, peșterile de mulaj. Până astăzi au fost descoperite aproape 100 de astfel de formațiuni, din care doar 16 pot fi numite peșteri, datorită dimensiunilor, restul fiind formațiuni pseudocarstice. O peșteră adevărată se formează în calcar, deci este un fenomen carstic, dar când aceste formațiuni apar în altfel de rocă, sunt pseudocarstice. (…) Până nu demult, în Europa era cunoscută doar existența peșterilor de mulaj din România, însă recent au fost descoperite câteva în Slovacia și în Ungaria, cele mai vechi descoperite în lume fiind în Japonia, în anii ’60’, a declarat Hints Zoltan, din cadrul Serviciului Salvamont Mureș

\

Potrivit lui Hints Zoltan, aceste peșteri de mulaj din Defileul Toplița-Deda s-au format în perioada activă a vulcanului Călimani-Gurghiu, în timpul Pliocenului, cu circa 5,3 milioane de ani în urmă și, dată fiind vechimea foarte mare a acestora, nu se poate estima cu exactitate dacă peșterile noastre sunt sau nu mai vechi decât cele din Slovacia și Ungaria.

Specialiștii susțin că peșterile de mulaj s-au format în urma scurgerii lavei peste pădure, când trunchiurile copacilor au fost prinse în lavă și s-au solidificat, iar în timp, în urma acțiunii apei, trunchiurile copacilor au putrezit și au fost spălate din roca vulcanică, rămânând astfel peșterile de mulaj.

 

Serviciul Public Salvamont „Salvaspeo” Mureș a reușit să deschidă pentru turiști două dintre cele peste 100 de peșteri de mulaj, peștera Căsoaia lui Ladaș și cea de la Andreneasa, deschisă recent, ambele fiind pe Valea Mureșului Superior.

Salvamontiștii mureșeni, Consiliul Județean Mureș și Asociația Natura 2000 au reușit să construiască un traseu turistic de circa patru kilometri, care a deschis accesul turiștilor către peștera Căsoaia lui Ladaș iar de aici se poate ajunge la cea de-a doua peșteră, la Andreneasa.

Hints Zoltan a spus că peștera Căsoaia lui Ladaș, situată între Răstolița și Lunca Bradului, are intrarea de doi metri înălțime, 15 metri deschidere și în interior se poate pătrunde aproximativ 50 metri iar cea de la Andreneasa are cam aceleași dimensiuni.

Pe traseul către peștera Căsoaia lui Ladaș, din Răstolița, care continuă mai apoi către Andreneasa, turiștii pot vizita și una dintre cele mai vechi bisericuțe din lemn din județ, pictura din interiorul acesteia fiind executată, în anul 1812, de către Pavel Zugravu. În această bisericuță se ține o singură liturghie pe an, la Praznicul Înălțării Domnului.

Pe același traseu se află și un monument închinat celor trei luptători anticomuniști Eugen Cengher, Virgil Gheorghiu și Alexandru Grigorescu, executați de comuniști în 1948, la Răstolița.

Șeful salvamontiștilor mureșeni a arătat că aceste peșteri sunt cele mai mari din categoria peșterilor de mulaj de pe Valea Mureșului și că nu crede că și altele din cele peste 100 vor fi amenajate în scop turistic, date fiind dimensiunile acestora. Acele peșteri vor fi însă la dispoziția specialiștilor, pentru cercetări.

Sursa:agerpres.ro