Bujorul, plantă de o frumusețe deosebită, plină de semnificații în folclorul românesc, a inspirat, de-a lungul timpului, operele a numeroși artiști, el fiind prezent nu doar în literatură, ci și în pictură sau în motivele tradiționale ale portului popular.

Comuna Zau de Câmpie din județul Mureș, cea care deține unicul loc din România și din interiorul arcului carpatic unde crește bujorul de stepă, este asaltată de numeroși turiști veniți din țară și din străinătate, spune Octavian Călugăr, custodele Rezervației Botanice din localitate.

Rezervația de la Zau de Câmpie are în total 3,5 hectare, dintre care un lot de un hectar la poalele unui deal, unde bujorii sunt înfloriți aproape în totalitate, iar un lot de 2,5 hectare, pe dealul din apropiere, unde florile au început să înflorească. Acesta a afirmat că, în fiecare an, în perioada aprilie-iunie (în funcție de intervalul de înflorire), bujorul își termină ciclul, își pregătește sămânța, iar el o urmărește foarte atent până când ajunge la maturitate și o recoltează când are o culoare maronie spre negru.

„Procesul de recoltare trebuie să fie foarte exact în privința recoltării seminței, nu trebuie recoltată nici prea devreme, nici prea târziu, iar de la plantare până la înflorirea bujorului este o perioadă extrem de lungă, cuprinsă între 7 și 14 ani, în funcție de altitudinea la care e plantată. Bujorul are tendința de a arunca sămânța din capsulele în care o ține și nu o mai pot recolta, dacă nu sunt pe fază. Dar reușesc să o recoltez, să o duc acasă, să o selectez, apoi revin în rezervație și o plantez în pământ afânat, așa fac și înmulțirea artificială, pe lângă cea naturală. Bujorii vegetează foarte greu. În rezervația de jos, de când pui sămânța până când înflorește trebuie să treacă 7-10 ani, în schimb în rezervația de sus, care are o altitudine de 455 de metri, acolo trebuie să treacă 10-14 ani, vegetează foarte greu și de aceea trebuie să avem grijă de bujorul de stepă”, a mai susținut Octavian Călugăr.

Totodată, custodele a spus că planta nu trebuie niciodată tăiată pentru că în acest an își asigură hrana pentru anul viitor, stochează bulbii de pe tulpină și că „aceasta a fost greșeala fatală comisă de oameni, care a dus la dispariția plantei din Europa”. Octavian Călugăr a ajutat rezervația să dăinuie mai ales pe vremea când a fost primar, în intervalul 2000-2008, când din poziția sa de președinte al comisiei de retrocedare a comunei s-a opus retrocedării suprafeței care adăpostește bujorii de stepă. Atunci a luat decizia de a acorda foștilor proprietari ai terenului o suprafață similară în altă parte a comunei.

Acesta a spus că a decis să își dedice viața bujorilor mai ales după ce a suferit o intervenție pe cord și că, în ciuda pericolului prin care a trecut, din 2006 încoace aproape zilnic parcurge distanța de 10 kilometri, dus-întors, cu bicicleta, din sat până în rezervație.

Primele semnalări despre bujorul de stepă de la Zau de Câmpie au fost făcute în anul 1846, când floarea a fost prezentată la Viena, într-un ierbar, cu ocazia prezentării florei Transilvaniei.

Rezervația mureșeană este situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie și a fost înființată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul școlii românești de botanică, iar suprafața inițială era de 2,5 hectare. Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariție și a extins suprafața rezervației la 3,5 hectare, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.

Marcu Sâncrăianu a fost mentorul lui Octavian Călugăr timp de 31 de ani și, deși avea doar șase clase, a învățat din cărți cum să îngrijească bujorii de stepă. Timp de 60 de ani, aproape zi de zi — mai ales în perioada de înflorire și de însămânțare — până în anul în care s-a stins din viață, la vârsta 91 de ani, Sâncrăianu a fost lângă florile sale și a avut grijă să-și pregătească din timp un ucenic la fel de devotat, care a preluat treptat custodia rezervației.

Pe cele 3,5 hectare ale rezervației se găsesc peste 50.000 de bujori de stepă „Paeonia tenuifolia”, care au ajuns la maturitate.

Primarul comunei Zau de Câmpie, Alexandru Iurian, a declarat că turiștii care vizitează rezervația de bujori de stepă din comună au la dispoziție un drum reabilitat până la câmpurile cu bujori, trei restaurante și o pensiune, plus posibilități de practicare a pescuitului.

Sursa:agerpres.ro