DIICOT: Grup infractional organizat si frauda informatica!

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaților Fekete-Marczika István, Purcar Ioan și Purcar Sorin, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat fraudă informatică, în formă continuată și acces ilegal la un sistem informatic.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2016, inculpații Purcar Sorin, Purcar Ioan și Fekete Marczika Istvan au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operațiuni frauduloase prin efectuarea de operațiuni de deschidere de conturi și de depunere/retragere de sume de bani de la ghișee și bancomate amplasate pe raza județelor Cluj, Sălaj, Mureș și Brașov, aparținând unei unități bancare.

În fapt s-a reținut că începând cu decembrie 2016, membrii grupului infracțional au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situație materială precară și pe care, sub diferite pretexte și cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-și deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri atașate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile atașate membrilor grupării infracționale comunicându-le totodată și codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era atașat,inculpații efectuau operațiuni test de depunere (de regulă, prin APT)—retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcțional contul.

Ulterior (de regulă, în aceeași zi și la scurt timp de la finalizarea cu succes a operațiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza județelor Sălaj și Cluj. În aceeași zi, la scurt timp, unul dintre membrii cu rol de ‘însoțitor’ și titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unității bancare. La indicația ‘însoțitorului’, titularul de cont îl informa pe funcționarul de la ghișeu că dorește să ridice banii din cont — circa 4000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de ‘utilizator de card’ se afla deja la bancomat (având asupra sa cardul și PIN-ul aferente contului aparținând respectivului titular) și comunica telefonic permanent cu ‘însoțitorul’. În momentul în care ‘însoțitorul’ sesiza că funcționarul bancar inițiase, în sistemul informatic al băncii, operațiunea de retragere de numerar (prin interpretarea ‘mișcărilor’ acestuia), îl anunța telefonic pe ‘utilizatorul de card’, care avea acces în contul titularului de card, și tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei.

Inculpații aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar și profitau de faptul că ‘bancomatul’ nu știa încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informațiilor de la stațiile de lucru ale funcționarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, și pentru transmiterea informațiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.

Urmare a ridicării (de la ghișeu) și a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar — suma de aproximativ 4.000 de lei, în contul titularului erau înregistrate două operațiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui ‘descoperit neautorizat de cont’, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat.

Întrucât s-au înregistrat situații când nu a existat o coordonare perfectă între ‘însoțitor’ și ‘utilizatorul de card’, operațiunile care făceau parte din ‘schema infracțională se repetau până la reușită, respectiv, depunerea sumei de cca 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghișeu și încercare de retrage aceeași sumă de la bancomat.

Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracționale, nu de titulari. În proporție covârșitoare, operațiunile pe un anumit cont au fost realizate în locații diferite, acest mod de acțiune făcând parte din ‘schema infracțională’ — de exemplu, operațiunile-test se realizau la ghișeu/APT și ATM din locația X, depunerea în cont a sumei de cca 4.000 de lei se realiza la un ghișeu/APT din locația Y, ridicarea sumei de cca 4.000 de lei la un ghișeu din locația Z iar retragerea sumei de cca 4.000 de lei la un ATM din locația W.

Prejudiciul produs în cauză este în sumă de 72.249,55 de lei.

În cursul zilei de astăzi, inculpații Fekete-Marczika István și Purcar Sorin au fost prezentați Tribunalului Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile iar față de inculpatul Purcar Ioan, procurorii DIICOT-S.T.Cluj au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile.

Acțiunea a fost efectuată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Cluj și Mureș.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.

La acțiuni au participat și jandarmi.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Comunicat de presă – DIICOT / Foto: colaj