Mai asteptam vreo 10 ani pana la inchiderea depozitului cu deseuri periculoase!

In timp ce pentru depozitul de la Tirgu Mures – Aproape 8 milioane de euro pentru reabilitarea iazului contaminat de langa Azomures 

Şeful Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Mureş, Dănuţ Ştefănescu, a anunţat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, că autorităţile române îşi vor asuma în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene închiderea, până în anul 2028, depozitele de deşeuri periculoase din ţară, între care cel mai mare este BICAPA Târnăveni, deşi iniţial şi-a asumat acest lucru până în anul 2011.

‘În judeţul Mureş există două depozite de deşeuri industriale periculoase şi unul de deşeuri nepericuloase. Aici este vorba despre depozitul de deşeuri Azomureş, batalul, aici stăm bine, fiindcă pe fonduri europene a fost închis 55%. Este depusă cerere pentru fazarea proiectului, pentru a se obţine fonduri în această etapă de finanţare, se estimează ca până în decembrie 2020 să fie închis. Problema mare e la BICAPA Târnăveni , platforma are 3 bataluri, dar unul e al Carbid Fox. Există un proiect pentru recuperarea unor elemente din iazuri, însă nu e depus, vorbim de circa 2 milioane de tone de deşeuri periculoase. Pentru depozitul Carbid Fox, de deşeuri nepericuloase, termenul e 31 decembrie 2018. E mai uşor de închis fiind deşeuri nepericuloase, însă nu se ştie în ce măsură se va realiza. Termenul de închidere propus pentru BICAPA este 31 decembrie 2028, România a semnat că acestea vor fi închise în 2011. Să vedem dacă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va accepta, pentru că împotriva României a fost declanşată procedura de infrigement’, a arătat Dănuţ Ştefănescu.

Batalurile de la BICAPA au o suprafaţă totală de aproximativ 25 de hectare, sunt pline 100%, au o cantitate estimată de aproximativ două milioane de tone de reziduuri chimice industriale, catalogate drept deşeuri periculoase, printre reziduurile chimice regăsindu-se în concentraţie mare şi elemente de crom hexavalent, un compus cancerigen.

În anul 1916, la Târnăveni era construită Fabrica Nitrogen, o uzină de materiale explozibile şi gaze de luptă, ocazie cu care s-au pus bazele viitoarei platforme chimice cunoscută după 1990 ca fiind SC BICAPA SA Târnăveni. Primele capacităţi de producţie au fost puse în funcţiune în anul 1916 sub denumirea de Fabrica Nitrogen, ulterior, alături de această fabrică s-a construit Uzina Chimico-Metalurgică Mica, cele două unităţi formând Combinatul Chimic Târnăveni. Acest combinat s-a despărţit în 1989 în BICAPA şi Carbid Fox.

Combinatul BICAPA Târnăveni a fost privatizat prima oară în 2002, când a fost cumpărat de o persoană fizică din SUA. După vinderea unor importante utilaje industriale, a revenit în posesia statului şi a fost privatizat din nou şi închis în 2007, după ce toate bunurile au făcut obiectul executării silite. În 2012, SC Wastes Ecotech SRL a achiziţionat platforma de la statul român, ocazie cu care s-a angajat să efectueze lucrări de închidere şi de ecologizare a celor trei bataluri cu reziduuri chimice, însă lucrările nu au demarat în ciuda numeroaselor amenzi primite de la Garda de Mediu.

În luna iulie 2011, Ministerul Mediului anunţa că în România există 1.300 de situri contaminate, care ar necesita investiţii de 4-7 miliarde de euro, iar printre cele mai cunoscute dintre acestea se află şi iazurile cu reziduuri chimice de la BICAPA Târnăveni. Un studiu preliminar făcut în 2001 arăta că este nevoie de 25 de milioane de euro pentru ca situl din Târnăveni să fie ecologizat.

Sursa:agerpres.ro / Foto: colaj